M-am născut în 1989. Nu am trăit cu adevărat copilăria în perioada comunistă, însă primii ani după căderea regimului păstrau încă multe dintre caracteristicile acelor vremuri. Magazinele nu erau încă pline de jucării, iar oferta era departe de diversitatea pe care o vedem astăzi. Multe dintre jucăriile cu care am crescut erau aceleași pe care le avuseseră și copiii din anii '80.
Vă spun sincer că nu îmi amintesc o jucărie anume și nici nu sunt nostalgică după jucăriile copilăriei mele. Ceea ce îmi revine în minte este felul în care ne jucam.
Jucăriile nu erau zgomotoase, nu aveau culori țipătoare și nu încercau să-mi capteze atenția la fiecare secundă. Nu mă suprastimulau și nu îmi spuneau ce să fac. Dimpotrivă, mă invitau să-mi pun imaginația la lucru.
O păpușă putea deveni fiică, pacient sau explorator, iar un ursuleț de pluș era, pe rând, cel mai bun prieten, elev, musafir sau partener de aventură. Inventam povești, jocuri de rol și lumi întregi, iar jucăriile erau doar punctul de plecare. Restul îl construia imaginația.
Cred că tocmai această libertate de a crea și de a transforma un obiect simplu într-un univers întreg este unul dintre cele mai frumoase daruri pe care le poate oferi o jucărie unui copil. Iar astăzi, când creez jucării textile, îmi doresc să păstrez exact această idee: o jucărie care nu face totul în locul copilului, ci îl invită să devină autorul propriilor povești. Și asta îmi doresc să simtă și fiica mea.
Jucăriile din material textil fac parte din copilărie de generații întregi și continuă să fie apreciate de părinți și copii deopotrivă. În ultimii ani, tot mai multe familii le aleg în locul jucăriilor din plastic, iar motivele sunt ușor de înțeles. Jucăriile textile sunt moi și plăcute la atingere, pot fi curățate cu ușurință, realizate din materiale prietenoase cu mediul, reduc expunerea la substanțe chimice care se pot regăsi în unele produse fabricate din materiale sintetice.
Jucărille textile au un rol foarte valoros în dezvoltarea copilului, mai ales pentru că sunt practice, moi și „deschise” interpretării. Neavând funcții electronice, încurajează copilul să umple golurile cu propria imaginație.
Diferitele texturi și imprimeuri pot transforma joaca într-o experiență senzorială bogată, care îl ajută pe copil să descopere lumea într-un mod natural și plăcut. Atunci când atinge materiale diferite, copilul își dezvoltă simțul tactil și începe să înțeleagă relația dintre cauză și efect, iar culorile și modelele contribuie la stimularea percepției vizuale. Din acest motiv, jucăriile textile sunt adesea recomandate copiilor mici, aflați la începutul explorării lumii din jurul lor, pentru că le oferă libertatea de a învăța prin simțuri, ritmul propriu și curiozitate.
- Dezvoltarea emoțională - jucăriile devin adesea obiecte de tranziție, asemenea unei păturici sau unui ursuleț, oferind siguranță și confort în situații noi sau mai dificile. Prin joc, copiii își proiectează asupra păpușii propriile emoții – fie că este vorba despre bucurie, tristețe sau frustrare – ceea ce îi ajută să le recunoască și să le proceseze mai ușor. În același timp, având grijă de păpușă, hrănind-o, culcând-o sau liniștind-o, cei mici exersează empatia și învață, într-un mod natural, cum să aibă grijă de ceilalți.
- Dezvoltarea cognitivă - jocul cu păpuși textile sprijină în mod natural dezvoltarea imaginației și a gândirii simbolice, deoarece copilul transformă păpușa în diferite personaje – „mama”, „bebelușul”, „doctorul” sau „prietenul” – în funcție de povestea pe care o creează. Acest tip de joc de rol este esențial în primii ani de viață, deoarece îl ajută pe copil să înțeleagă lumea din jur într-un mod activ și creativ. În plus, prin scenarii simple de tipul „ce fac dacă păpușa este bolnavă?”, copilul exersează rezolvarea de probleme și învață să caute soluții. Totodată, jocul de rol stimulează dezvoltarea limbajului, pentru că cei mici vorbesc constant cu păpușa sau prin intermediul ei, își construiesc propoziții și își îmbogățesc vocabularul într-un mod firesc și natural.
- Dezvoltarea socială - jocul cu păpuși îi ajută pe copii să exerseze și să înțeleagă diferite roluri din viața reală, fie că este vorba despre familie, grădiniță sau vizita la doctor. Prin aceste scenarii, ei învață, într-un mod natural, cum funcționează relațiile dintre oameni. Atunci când se joacă împreună cu alți copii, învață să comunice și să negocieze roluri și reguli – de exemplu, „tu ești mama, eu sunt copilul” – ceea ce le dezvoltă abilitățile de exprimare și înțelegere reciprocă. În același timp, jocul cu păpuși devine adesea o activitate de grup, în care copiii cooperează, își împart ideile și construiesc împreună povești, învățând astfel importanța colaborării și a lucrului în echipă.
Pentru mine, aceasta este esența jocului: libertatea copilului de a inventa povești, de a explora emoții și de a învăța despre lume în ritmul său. Iar dacă o simplă jucărie textilă poate susține toate acestea, atunci își merită cu adevărat locul în copilărie.